Subcarpatii de curbura

Subcarpatii de curbura reprezinta subunitatea cea mai complexa a Subcarpatilor, cea mai larga, cu latimi care pe alocuri depasesc 40 de kilometrii, desfasurandu-se intre Valea Trotusului, in nord-vest, si Valea Dambovitei, in sud-est. Denumirea este data ca urmare a pozitiei sale la exteriorul arcului Carpatilor, sub intaltimile mai mari ale acestora, ca o prispa mai joasa ce face legatura cu Campia Romana. Fiind situata in vecinatatea muntelui, in nord, si a campiei, in sud si est, aceasta subunitatea resimte pe tot cuprinsul sau influentele acestor regiuni, materializate indeosebi in structura geologica, in relief, clima, vegetatie si sol, dar si in regimul de scurgere a raurilor. Prezenta culoarelor de vale largi, ce vin dinspre latura transilvana a Carpatilor Curburii (Trotus, Buzau, Teleajen si Prahova), a favorizat dezvoltarea unor drumuri inca din vechime, drumuri care au permis legaturi stranse intre populatia celor trei provincii istorice romanesti - Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca.
Clima Subcarpatilor de Curbura are un caracter temperat-continental, cu diferentieri regionale impuse de configuratia reliefului, dar si de pozitia la intersectia influentelor climatice nord-vestice, estice si sudice. Temperaturile medii anuale sunt de 7-8 grade C la contactul cu muntele si de 10-11 grade C la contactul cu campia. Cantitatea medie multianuala de precipitatii este de 750 mm spre munte si de 600 mm spre campie.